Din Poveștile hasidimilor

0
11

Sederul neștiutorului

( Ritualul primei seri de Pesah)

Rabbi Levi Jizchak a oficiat o dată ritualul primei seri de Pesah, cu toate intențiile menținute în așa fel încât fiecare cuvânt și fiecare datină au luminat masa înțeleptului cu sfințenia semnificației lor ascunse.

După festivitate, ședea Rabbi L.J. în cameră sa și era bucuros și mândru că slujba acestei nopți îi reușise.

Atunci auzi cum i se spune:

  • Mai drag îmi este sederul lui Haim sacagiul decât al tău!

Rabbi i-a chemat pe cei ai casei sale și pe învățăcei și-i întrebă despre cel al cărui nume îi fusese dat.

Câțiva învățăcei au plecat să-l caute și au mers mult până când au ajuns în cartierul săracilor de la marginea orașului și li s-a spus unde stă. Bat ei la ușă, iese o femeie și-i întreabă ce vor. Se miră tare de răspunsul lor.

Întradevăr, Haim sacagiul este soțul meu, dar nu poate să vină cu voi fiindcă ieri a băut mult și acum doarme. Și chiar de-l veți trezi, nu o să se țină pe picioare.

-Dar Rabbi așa ne-a dat ordin.

L-au zgâlțâit până l-au trezit, iar el clipind din ochi și neînțelegând ce vor cu el, trăgea să se culce la loc.

L-au scos din culcuș și l-au cărat pe umerii lor până la Rabbi.

Acesta a dispus ca să i se ofere un scaun în apropierea sa și pe când sacagiul ședea amuțit și

bulversat, zăpăcit, Rabbi s-a aplecat către el și i-a spus:

-Haim, inimioara mea! La ce taină te gândeai atunci când ți-ai căutat acreala? (ceea ce nu e voie să fie în casă în timpul celor opt zile de Pesah).

Sacagiul s-a uitat la el cu ochi înțepeniți, a scuturat din cap și i-a răspuns:

-Domnule, eu am căutat în toate colțurile și le-am găsit.

-Și ce binecuvântare aveai în minte când le-ai ars? (le-ai dat foc).

Sacagiul s-a gândit, s-a încruntat și cu ezitare a răspuns:

-Domunle am uitat să le dau foc. Și acum, îmi dau seama că au rămas pe grindă.

Când Rabbi Levi Jizachk a auzit acestea, a devenit el total nesigur. Totuși, l-a întrebat mai

departe pe Haim:

-Și acum vă rog să-mi spuneți: cum ați oficiat slujba de seder?

În momentul acela parcă i s-a trezit ceva în ochii și corpul sacagiului, care a răspuns cu voce umilă:

-Rabbi, vreau să vă spun adevărul. Vedeți, eu din totdeauna am auzit că ne este interzis să bem tărie toate cele opt zile ale sărbătorii, așa că, eu ieri de dimineață am băut ca să am de-ajuns pentru toate cele opt zilele. Și atunci m-am simțit obosit și-am adormit. Când m-a trezit nevastă-mea, era deja seară, și îmi spuse: De ce nu oficiezi (faci) și tu sederul ca toți evreii?

La care eu i-am spus: Ce vrei de la mine? Eu sunt un neștiutor, și taică-meu era un neștiutor, și eu habar n-am ce să fac și ce să nu fac. Dar vezi, eu știu una și bună: tații și mamele noastre erau prizonieri la țigani și noi avem un Dumnezeu care i-a scos la libertate. Și iarăși, vezi, acum din nou suntem prizonieri și atâta știu și atât îți spun: Dumnezeu o să ne scoată și pe noi la libertate.

În momentul ăla am văzut masa pusă, și fața de masă strălucea ca sorarele. Am văzut strachinile cu pască și cu ouă și celelalte mâncăruri, sticlele cu vin roșu. Atunci am mâncat din pasca cu ouă, am băut din vin și i-am dat nevestei să mănânce și să bea și ea.

Și atuncea m-a coplesit o bucurie, și am ridicat paharul către Dumnezeu și i-am spus:

-Doamne, paharul ăsta îl beau în cinstea ta! Și tu să te apleci către noi și să ne eliberezi! Și așa am rămas așezați și bând, și ne bucuram în fața lui Dumnezeu. Și după aceea am fost obosit și m-am culcat și am adormit.

 

,, Poveștile hasidimilor’’ –Martin Buber

Traducere din limba germană: Ann Wagenberg

Adaptare: Ann Wagenberg ; Sandina

 

About Lili T

"Înțelepciunea strigă pe ulițe, îşi înalţă glasul în pieţe: strigă unde e zarva mai mare, la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei."

View All Posts