Patru Factori

0
53

Patru Factori

Rețineți că orice apare în ființele lumii trebuie perceput nu ca existența care apare din absență, ci ca existență din existență, printr-o entitate efectivă care și-a lepădat forma anterioară și s-a îmbrăcăt cu cea actuală.

Ca urmare, trebuie să înțelegem că, în tot ce apare în lume, există patru factori din care, laolaltă, apare ceva. Iată numele acestor factori:

  1. Sursa;
  2. Comportamentul neschimbător al cauzei și efectului, care are legătura cu însăși caracteristica sursei;
  3. Comportamentele sale interne de cauză și efect, care se schimbă prin contact cu forțe străine;
  4. Comportamentele de cauză și efect ale lucrurilor străine, care o afectează din exterior.

Și le voi clarifica pe fiecare, pe rând:

Primul motiv: Sursa, Prima materie

  1. a) Sursa este prima materie, în legătură cu acea ființă. Căci nu e nimic nou sub soare și tot ce se întâmplă în lumea noastră nu este existență din absență, ci existență din existență. E vorba de o entitate care s-a dezbrăcat de forma sa anterioară și a luat o altă formă, diferită de prima. Iar acea entitate, care și-a lepadat forma anterioară, este definită ca sursa. În ea se află potențialul menit a fi dezvăluit și determinat la sfârșitul formării acelei apariții. Ca urmare, ea este considerată clar a fi cauza sa primară.

Al doilea motiv: Cauza și Efectul care izvorăsc din sine

  1. b) Acesta este un comportament de cauză și efect care are legătură cu caracteristica sursei și care e neschimbător. Spre exemplu, să ne gândim la o tulpina de grâu care a prins rădăcini în pământ și a ajuns la starea de a sădi mai multe tulpini de grâu. Astfel, acea stare înrădăcinată e considerată sursă; adică, esența grâului s-a dezbrăcat de forma ei anterioară, de forma de grâu și a preluat un discernământ nou, acela de grâu înrădăcinat – care e sămânța, numită sursă, care nu are nicio formă. Acum, după ce a prins rădăcini în pământ, ea devine potrivită pentru a prelua o altă formă, forma mai multor tulpini de grâu, care e menită să apară din acea sursă care e sămânța.

Cu toții știu că această sursa e destinată să nu devină nici cereale, nici ovăz, ci doar să se egalizeze cu forma sa anterioară, care a părăsit-o, fiind tulpină de grâu singură. Și deși ea se schimbă, într-o anumită măsură, în ceea ce privește calitatea și cantitatea – căci în forma anterioară ea era o singură tulpină, iar acum sunt zece tulpini – și în ceea ce privește gustul și aspectul, esența formei grâului rămâne neschimbată.

Astfel, aici avem de a face cu un comportament de cauză și efect, atribuit caracteristicii sursei, care nu se schimbă niciodată. Astfel, cerealele nu vor apărea niciodată din grâu, după cum am spus – iar acesta se numește al doilea motiv.

Al treilea motiv: Cauza și Efectul interior

  1. c) Acesta este comportamentul cauzei și efectului interior al sursei, care se schimbă la întâlnirea cu forțele străine din mediul său. Astfel, vedem că dintr-o singură tulpină de grâu, care prinde rădăcini în pământ, apar mai multe tulpini, care uneori sunt un grâu mai mare și mai bun decât înainte de a fi fost semănat.

Ca urmare, aici trebuie că sunt implicați și alti factori, care colaborează și se conectează cu forța ascunsă în mediu, adică cu sursa. Și datorită acestui lucru, acum apare adaosul în ceea ce privește calitatea și cantitatea – care nu există în forma anterioară a grâului. Este vorba despre mineralele și materialele din pământ, despre ploaie și soare. Toate acestea operează asupra sa, administrând din forțele lor și alăturându-se forței din sursa însăși. Și prin comportamentul cauzei și efectului, ele vor produce adaosul de cantitate și calitate în ceea ce apare.

Trebuie să înțelegem că acest al treilea factor se alătură internalității sursei, de vreme ce forța ascunsă în sursă le controlează. În cele din urmă, toate aceste schimbări aparțin grâului, nu altei plante. Ca urmare, le definim ca fiind factori interni. Cu toate acestea, aceste elemente sunt diferite de al doilea factor, care este pur și simplu neschimbător, în timp ce al treilea factor schimbă la nivel de calitate și cantitate.

Al patrulea motiv: Cauza și Efectul prin lucrurile străine

  1. d) Acesta este comportamentul de cauză și efect al lucrurilor străine, care acționează asupra sa din exterior. Cu alte cuvinte, ele nu au o legătură directa cu grâul – ca mineralele, ploaia sau soarele – ci îi sunt străine, cum ar fi lucrurile din apropiere sau întâmplările exterioare, grindina, vântul etc.

Și vedem că, în cursul creșterii grâului, cu grâul se combină patru factori. Fiecare stare anume căreia îi este supusă grâul în acel timp devine condiționată de cele patru, iar calitatea și cantitatea fiecărei stări este determinată de ele. Și ceea ce am descris în cazul grâului este regulă în cazul oricărei apariții din lume, chiar în cazul gândurilor și ideilor.

Dacă, de exemplu, ne imaginăm o stare conceptuală la un anumit individ, cum ar fi o stare în care persoana e religioasă sau nu, de un tradiționalism extrem sau nu chiar așa de extrem, sau undeva la mijloc, vom înțelege că acea stare e determinată în persoana respectivă de acei factori de mai sus.

Posesiunile Ereditare

Cauza primului motiv este sursa, care este prima sa substanță. Omul este creat existență-din-existență, adică din mințile părinților săi. Astfel, într-o anumită măsură, e că și cum ai copia dintr-o carte în alta carte. Asta înseamnă că aproape toate chestiunile care au fost acceptate și obținute în părinți și în stramoși sunt copiate și aici.

Dar direfența este că ele sunt în forma abstractă, la fel ca grâul semănat, care nu e pregătit să fie cules decât când a prins rădăcini și și-a lepădat forma anterioară. La fel stau lucrurile și cu picătura de spermă din care se naște omul: în ea nu e nimic din formele strămoșilor săi, ci doar o forța abstractă.

Căci ideile care la strămoșii săi erau concepte, aici s-au transformat în simple tendințe, numite “instincte” sau “obiceiuri”, fără a ști de ce faci ceea ce faci. De fapt, sunt forțe ascunse pe care le-a moștenit de la strămoșii săi, într-un fel în care nu numai că posesiunile materiale ne vin prin moștenire de la strămoșii noștri, ci și posesiunile spirituale și toate conceptele în care s-au angajat părinții noștri ne vin prin moștenire, din generație în generație.

Și de aici apar nenumăratele tendințe pe care le vedem la oameni, cum ar fi tendința de a crede sau de a critica, tendința de a se mulțumi cu viața materială sau de a dori numai idei, de a disprețui o viață fără aspirații, de a fi zgârcit, darnic, insolent sau timid.

Toate aceste imagini care apar la oameni nu sunt proprietatea lor, pe care au dobândit-o ei, ci doar moștenirea care le-a fost dată de strămoșii lor. Se știe că există un loc anume în creier unde se afla aceste moșteniri. Se numește medulla oblongata (creierul alungit), sau subconștientul – și toate tendințele apar acolo.

Dar deoarece conceptele strămoșilor noștri, dobândite prin experiențele lor, au devenit în noi simple tendințe, ele sunt considerate la fel ca grâul semănat, care s-a dezbrăcat de forma sa anterioară și a rămas gol, având doar forme potențiale, vrednice să primească forme noi. În materia oastră, aceste tendințe vor îmbrăca forma unor concepte. Aceasta se consideră prima substanță, iar acesta este primul factor, numit sursă. În el se află toate forțele tendințelor unice pe care le-a moștenit de la părinții săi, care sunt definite ca moștenire ancestrală.

Rețineți că unele din aceste tendințe vin într-o forma negativă, adică opusul celor care au fost la strămoșii săi. De aceea s-a spus, Tot ce este ascuns în inima tatălui apare în mod deschis la fiu.

Motivul este că sursa se dezbracă de forma sa anterioară, pentru a prelua o forma nouă. Ca urmare, este aproape să piardă formele conceptelor strămoșilor săi, așa cum grâul care prinde rădăcini în pământ pierde forma care a existat în grâu. Cu toate acestea, el încă depinde de ceilalți trei factori.

Influența Mediului

Al doilea motiv este un comportament neschimbător, direct de cauză și efect, care are legătură cu caracteristica însăși a sursei. Adică, după cum am clarificat cu grâul care prinde rădăcini în pământ, mediul în care se află sursa, cum ar fi solul, mineralele și ploaia, aerul și soarele influențează semănatul printr-un lung lanț de cauză și efect, într-un proces lung și treptat, stare după stare, până la coacere.

Iar sursa își reia forma anterioară, forma grâului, dar diferită în ceea ce privește calitatea și cantitatea. Sub aspectul său general, ea rămâne complet neschimbată; astfel, nu va crește nici cereale, nici ovăz din ea. Dar sub aspectul său particular, ea se schimbă în ceea ce privește cantitatea – căci dintr-o singură tulpină apar zece sau douăzeci de tulpini – și în ceea ce privește calitatea, căci ele sunt mai bune sau mai rele decât forma anterioară a grâului.

La fel este și aici: omul, ca sursă, este plasat într-un mediu, adică în societate. Și în mod necesar, este influentat de aceasta, la fel cum și grâul este influentat de mediul său, căci sursa e doar o formă brută. Astfel, prin contactul permanent cu mediul și cu societatea, în el se imprimă treptat acestea, printr-un lanț de stări consecutive, una câte una, cauză și efect.

În acel moment, tendințele incluse în sursa sa sunt schimbate și iau forma conceptelor. De exemplu, dacă cineva moștenește de la strămoșii săi o tendință de zgârcenie, pe măsură ce crește, își formează concepte și idei care duc la concluzia decisivă că e bine caă o persoană să fie zgârcită. Astfel, deși tatăl a fost generos, el poate să moștenească de la el tendința negativă – de a fi zgârcit, căci absența e doar ca moștenire, la fel ca prezentă.

Sau, dacă cineva moștenește de la strămoșii săi o tendință de a fi deschis la minte, își construiește idei și trage din ele concluzii că e bine ca o persoană să fie deschisă la minte. Dar unde se găsesc aceste fraze și aceste motive? Individul ia toate acestea din mediul său, fără să știe, căci ele îi impărtășesc punctele de vedere și ceea ce îi place, în forma cauzei și efectului treptat.

Ca urmare, omul le privește ca fiind propriile sale posesiuni, pe care le-a dobândit prin gândirea sa liberă. Dar și aici, la fel ca în cazul grâului, există o parte neschimbătoare a sursei, care este aceea că, în cele din urmă, tendințele pe care le-a moștenit rămân la fel cum erau la strămoșii săi. Și aceasta se numește al doilea factor.

Obiceiul devine a doua natură

Al treilea motiv este un comportament de cauză și efect direct, care influentează sursa și o schimbă. Pentru că tendințele moștenite la om au devenit concepte, datorită mediului, ele acționează în direcțiile pe care le definesc aceste concepte. De exemplu, un om care e cumpătat, la care tendința de zgârcenie a fost transformată într-un concept, prin intermediul mediului, percepe cumpătarea printr-o definiție rezonabilă.

Să presupunem că, prin acest comportament, el se protejează de situația de a avea nevoie de altii. Astfel, a obținut o scală a cumpătării, iar când acea frică e absentă, el poate să o decline. Așadar, el s-a schimbat considerabil în bine, de la tendința pe care a moștenit-o de la strămoșii săi. Și uneori, individul reușește să scoată complet din rădăcină o tendința rea. Acest lucru se face prin obicei, care are abilitatea de a deveni o a doua natură.

În aceasta, tăria omului e mai mare decât cea a plantei. Căci grâul se poate schimba numai în partea sa privată, pe când omul are abilitatea de a se schimba prin cauza și efectul mediului, chiar și în părțile generale, adică să inverseze complet o tendință și să o scoată din rădăcini, întorcând-o către opusul său.

Factori Exteriori

Al patrulea motiv este un comportament de cauză și efect care influentează sursa prin lucruri care îi sunt complet străine și care operează asupra ei din exterior. Asta înseamnă că aceste lucruri nu au niciun fel de legătură cu comportamentul de creștere al sursei, ca să o influenteze direct, ci mai degrabă, că operează indirect. De exemplu, problemele financiare, greutățile sau vântul etc. își au propria lor ordine de stări, completă, lentă și treptată, prin intermediul cauzei și efectului, schimbând conceptele omului în bine său în rău.

Astfel, am prezentat cei patru factori naturali al căror rod este fiecare gând și fiecare idee care apare în noi. Și chiar dacă ar fi și să contemplăm ceva o zi întreagă, nu am putea să adăugăm  sau să modificăm ceea ce ne dau acești patru factori. Orice adaos pe care îl poate face este în termeni de cantitate: fie e vorba de un intelect mare, sau de unul mic. Dar în ceea ce privește calitatea, n-am putea să adăugăm nimic. Asta pentru că ei sunt cei care determină în mod obligatoriu natura și forma ideii și a concluziei, fără să ne ceară părerea. Astfel, suntem la mână acestor patru factori, ca lutul în mâiniile unui olar.

Alegerea Liberă (Liberul Arbitru)

Însă atunci când analizăm acești patru factori, vedem că, deși tăria noastră nu e suficientă pentru a face față primului factor, sursa, tot avem abilitatea și liberul arbitru de a ne proteja împotriva celorlalți trei factori, prin care sursa se schimbă la nivelul părților sale individuale și uneori, și la nivelul părții sale generale, prin obicei, care o înzestrează cu o a doua natură.

din cartea  Fructul unui Înțelept

eseul Libertatea

About Lili T

"Înțelepciunea strigă pe ulițe, îşi înalţă glasul în pieţe: strigă unde e zarva mai mare, la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei."

View All Posts