Pericopa BeHukotai (În legile Mele)

0
49

BeHukotai (În legile Mele)

Leviticul 26:3 – 27 34

Rezumat

Porțiunea BeHukotai (În legile Mele) se ocupă în primul rând de recompensă și de pedeapsă pentru copiii lui Israel, în funcție de comportamentul lor, de felul în care merg pe căile Creatorului. Este scris „Dacă mergeți în legile Mele și țineți poruncile Mele și le faceți” (Leviticul 26:3). porțiunea începe prin prezentarea recompensei: „Atunci Vă voi trimite ploi la vremea lor, astfel încât pâmântul va rodi roadele lui și pomii din câmp vor face fructele lor” (Leviticul 26:4). În contră este prezentată pedeapsa: „Dar, dacă nu Mă veți asculta, și nu veți împlini toate aceste porunci (Leviticul 26:14) Voi aduce teroare asupra voastră, febra tifoidă și malaria” (Leviticul 26:16), și, cea mai rea pedeapsă dintre toate – exilul.

Dacă poprul lui Israel se pocăiește, Creatorul promite să-și amintească legământul pe care El l-a făcut cu ei, și să-i ierte. Este scris: „Totuși, în ciuda acestui fapt, când ei sunt pe pământul dușmanilor, Eu nu-i voi lepăda de tot şi nu-i voi urî până acolo încât să-i nimicesc de tot şi să rup legământul Meu cu ei, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor” (Leviticul 26:44). porțiunea se încheie prin adăugarea de legi referitoare la jurăminte, ostracizare, maaser (zeciuială), și altele.

Comentariu făcut de Dr. Michael Laitman

Noțiunile de recompensă și pedeapsă, nu au fost prezentate la începutul Torei, fiindcă este imposibil să înțelegi asta până nu ești în stare să faci alegere liberă. Fără această abilitate, instrucțiunile pe aceste teme sunt fără sens. Întâi trebuie să înveți legile și judecățile. Apoi, dacă le ții, vei fi răsplătit, iar dacă nu, vei fi pedepsit. Nu poți fi pedepsit dinainte. Întâi trebuie să obții gradul spiritual de schimbare de la ura fără motiv la iubirea frățească, la „Iubeșe-ți aproapele ca pe tine însuți” (Talmudul Ierusalmitean), ceea ce înseamnă întreaga Tora. Aceasta este calea pe care trebuie să mergem: trebuie să ne corectăm firea (înclinația) cea rea și să o schimbăm prin Lumina Reformatoare (Midraș Raba), în una bună, studiind Înțelepciunea Cabalei, Înțelepciunea Luminii.

Un om de rând nu are alegere liberă. Un astfel de om este „condus” de Reșimot (amintiri), adică dorințe și gânduri care se trezesc în el, fără ca el să cunoască originea lor. Omul vrea pur și simplu ceva, fără să cunoască sursa acelor dorințe, își trăiește viața aspirând la satisfacerea dorinței trezite în el, fără nicio posibilitate de a se ridica sau guverna peste aceste Reșimot, aceste fragmente de date.

Astfel de oameni nu pot analiza și alege: ”vreau asta, dar nu vreau..”, după cum e scris „Și nu vei merge după inima ta” (Numeri 15:39). Ei vor face asta ca instinct natural, ca parte a procesului de dezvoltare. Acest fel de muncă nu cere recompensă sau pedeapsă. De aceea este scris „Și toți sunt ca dobitoacele care se taie” (Psalmi 49:12).

Omul începe să se dezvolte prin Tora studiind Înțelepciunea Cabalei și atrăgând Lumina Reformatoare, corectând astfel inima. Inima înseamnă toate dorințele noastre pe care trebuie să le corectăm de la aspirația pentru primirea pentru sine, la aspirația pentru dăruire și iubire pentru ceilalți, în favoarea lumii și în echivalență de formă cu Creatorul, similitudinea cu El, să fim la fel de buni cât este El.

Noi nu simțim această bunătate fiindcă ne este ascunsă. Prin egourile noastre simțim totul ca fiind atât de rău, precum e scris „Am creat înclinația rea” (Talmudul Babilonian). Ni se cere să câștigăm cunoștințe și experiență suplimentare pentru a ne corecta, astfel încât să ne putem controla înclinația și gândurile să aspire către acele Lumini, acele Forțe Superioare, și să ne conectăm corect în parteneriat și reciprocitate cu Creatorul. Prin asta ne alipim la Creator, ne conectăm cu El, înțelegem scopul, planul Creației, tot ceea ce se întâmplă și procesul pe care trebuie să-l parcurgem.

În lumea fizică învățăm copiii până ajung în jurul vârstei de 20 de ani. După Tora, la 20 de ani, un copil este gata pentru orice, nu ca la 13 ani. La 20 de ani putem controla totul și să fim în propriile drepturi. Acest grad îi dă omului abilitatea de a rezista oricărei corectări în Spiritualitate, să înfrunte recompensa și pedeapsa.

Nu putem să-i spunem unui om care nu știe nimic „Ai grijă sau vei fi pedepsit”. Acel om este ca un copil mic care nu are nicio idee despre ceea ce îi ceri. De aceea, recompensa și pedeapsa cer pregătiri serioase. Această porțiune vine după ce omul trece prin multe, ieșirea din Babilon, dezvoltarea care îl conduce la exilul în Egipt, primirea Torei, etc. ca urmare a învățăturii în deșert, omul, aparent, se ridică puțin peste ego, obținând treptat starea de recompensă și pedeapsă.

Azi, omenirea întreagă este în procesul și în sistemul care sunt de fapt, recompensa și pedeapsa. Toate cele 613 Mițvot (porunci) sunt ca să corecteze răul din noi față de ceilalți. Toți suntem buni cu noi înșine, și într-o anumită măsură, spunem că suntem și față de ceilalți. Trebuie să schimbăm asta, să devenim cu grijă față de ceilalți, fiindcă singura cale este să mergi de la „iubirea pentru om la iubirea pentru Dumnezeu”. (Baal HaSulam – Iubirea pentru Dumnezeu și iubirea pentru om”.

Mulți oameni se îndoiesc că este adevărat că dacă își corectează atitudinea față de ceilalți ca în „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, cea mai mare lege din Tora, toate problemele și bolile, tot răul din lume se va corecta.

Putem preveni bolile și epidemiile corectându-ne relațiile? Clima se va schimba dintr-o dată în mai bine, și noi vom trăi în paradis? Care este legătura dintre comportamentul bun față de ceilalți și viața bună, în orice sens și la orice nivel?

Pur și simplu așa merge – ținând legea „iubește-ți aproapele ca pe tine” se corectează totul, nu mai sunt alte porunci. Toate cele 613 Mițvot sunt 613 dorințe în sufletul nostru. Ele apar când începem să ne corectăm și să ne ridicăm peste „animalul” nostru în corectarea omului din noi, în dorința noastră de a ne conecta cu ceilalți, de a le aduce abundență, dorind să ne ridicăm peste noi înșine, în dorința de a-L descoperi pe Creator.

Când ajungem să cunoaștem cele 613 dorințe din sufletul nostru, descoprim că sunt rele. De aceea spunem în zilele de Slihot (zilele înainte de Iom Kipur în care îți ceri iertare de la ceilalți) și de Iom Kipur (Ziua Ispășirii), „Suntem vinovați”, „Am greșit”, fără să înțelegem de unde vine acest rău.

Când ne descoperim sufletul, întâi decoperim că e spart. Îl primim în felul acesta fiindcă „Am creat înclinația rea” (Talmudul Babilonian). Dacă corectăm aceste dorințe, nu vom avea nevoie să corectăm altceva, și toate problemele se vor șterge și vor dispărea.

Este scris în porțiune, că cei care urmează poruncile vor avea ploaie la timp, sănătate și succes în tot ce vor face. Vor fi binecuvântați în tot. Pare uluitor că există conexiune între ploaie și comportamentul bun, mai ales dacă vorbim de felul în care îi tratăm pe alții. Și totuși, aceasta este soluția generală pentru fiecare.

Datorită dezvoltării omenirii, suntem în starea din care începem să preluăm controlul asupra destinelor noastre, ceea ce înainte nu am făcut. Este surprinzător, fiindcă noi totdeauna ne-am dezvoltat prin dorințele care au apărut din noi.

Astăzi însă, ne mișcăm într-o situație foarte specială, în care gradul următor apare în noi, gradul de lume „rotundă”, integrală, în care toți sunt interconectați și în care apare obligativitatea de a fi „un om cu o singură inimă” (RAȘI, Exodul 19,b).

Pentru prima oară în istorie, trebuie să implementăm această lege, și nu numai în Israel, ci în întreaga lume. De aceea, trebuie să vorbim despre asta, și să explicăm tuturor, să învățăm și să predăm, și să fim „lumină pentru nații” (Isaia 42:6). Trebuie să atragem Lumina care corectează înclinația rea și astfel, întreaga lume va obține corectarea dorită.

Întrebări și răspunsuri

Dacă pot să văd și să simt recompensa sau pedeapsa, nu e nevoie de explicație. Dacă îmi bag din greșeală mâna în foc, o trag desigur, repede afară. Dar dacă nu pot vedea sau simți căderea/păcatul, ce rost are să-mi explic asta? Nu pot să țin ceea ce nu știu, deci, ce sunt recompensa și pedeapsa, și, pentru care din ele este explicația?

Nu vorbim despre punerea mâinii în foc. Vorbim despre corectarea dorințelor noastre egoiste. Fiecare dorință este ademenirea noastră către ceea ce ne pare bun, astfel încât să profităm de alții în favoarea noastră, și să nu ne gândim niciun pic la ceea ce se întâmplă în afara noastră. Așa simțim în mod natural, și anume că lumea a fost creată pentru plăcerea noastră. Dar Tora ne cere opusul, ne cere să ne ridicăm peste ego, și să ne transformăm în „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

De aceea trebuie să obținem Arvut (garantarea mutuală) între noi, Arvut-ul care a fost precondiția pentru primirea Torei. Arvut înseamnă că eu mă gândesc la toți ceilalți și garantez pentru ei. Este ca și cum Arvut ar însemna că semnez pentru toți ceilalți și sunt responsabil pentru tot ceea ce fac fiecare din ei. Așa ceva este ilogic. Și totuși, acesta este gradul pe care trebuie să-l obținem. Este corectarea pe care trebuie să o obținem de fapt.

Lumea avansează. Cu fiecare zi descoperim că se schimbă, cerându-ne asta. Tora explică că dacă facem acest lucru, lucrurile vor fi bune, dacă nu, vom fi pedepsiți. Și dacă suntem complet nevrednici, vom fi exilați.

Exilul este îndepărtarea completă. Este starea în care trăiești o viață aspră, îndepărtat și chinuit. Aceste chinuri sunt ca și chinurile Faraonului, ducându-ne înapoi către scop, așa cum s-a spus despre Faraon, cel care „a adus copiii lui Israel mai aproape de Tatăl în ceruri” (Zohar pentru popor – BeȘalah (Când Faraonul a trimis), paragraf 67). De la acest punct mai departe, încercăm încă o dată să ne ridicăm la gradul de a alege.

Este mai bine dacă învățăm înainte cum și ce să facem, și de ce depinde. Trebuie să învățăm legea generală a realității, folosind Înțelepciunea Cabalei, cea care ne explică felul în care Forțele acționează asupra noastră, cum sunt stabilite, și cum ne clădesc, ca embrioni pe care îi cresc, și devin copii.

Fiindcă avansăm la acea stare, trebuie să luăm asupra noastră legile acestei realități vaste, să le ținem conștient și de bună voie. Cu alte cuvinte, trebuie să ne schimbăm dorințele după cum e scris „Fă-ți dorința ta ca dorința Lui” (Mișna).

Lumea este azi este într-o situație foarte dificilă. Dacă ne uităm unde suntem, și ce se află înainte, ne simțim obligați să facem acest salt al credinței și să diseminăm Înțelepciunea Cabalei.

Din Zohar: Dacă mergi după legile Mele

„Dacă mergi după legile Mele” este Malhut, locul de care depind spusele Torei, după cum e spus „Legile Mele să le țineți”. Malhut este numită „Lege”. Spusele Torei sunt incluse în ea. „Poruncile Mele să le țineți”. Poruncă este un alt loc înalt, Zeir Anpin, de care acea lege, Malhut, se agață. Astfel, are loc o conjuncție între Sus și jos. Legile din Malhut sunt în poruncile din Zeir Anpin, și toate Mițvot-urile din Tora, și toate spusele din Tora, și toate sfințeniile din Tora, sunt agățate de aceștia, Zeir Anpin și Malhut, fiindcă Tora scrisă este Zeir Anpin, și Tora orală este Malhut.

Zohar pentru popor – BeHukotai (În legile Mele) pragraf 16.

Malhut este numită „Adunarea lui Israel” fiindcă ea este adunarea tuturor sufletelor noastre. Ea este numită și Șhina (Divinitatea), fiindcă Creatorul este în ea. Ea devine dezvăluită prin legile echivalenței de formă.

Creatorul este numit „Cel Sfânt, Binecuvântat fie El”, Zeir Anpin. Față de Malhut, el este cel Superior, și Cel Superior este considerat întotdeauna „emanator”. Munca noastră este doar să o corectăm pe Malhut (regatul), după cum e scris „Pentru corectarea lumii în regatului lui Șadai (Domnul)” – Rabi Nahman din Breslav.

Lumea este ascunsă, și noi trebuie să facem ca totul să fie revelat. Șadai înseamnă Șe Dai (de ajuns), adică, în limite. Când Malhut se agață de Zeir Anpin, va fi acolo un Zivug (o cuplare), o conexiune între ei. Asta va conecta pe Creator cu Șhina (Divinitatea), Zeir Anpin cu Malhut, Legea și Guvernanța, Tora scrisă cu Tora orală. Totul se va conecta.

Nu este Tora care o știm noi, ca fiind o carte tipărită, sau un pergament. Tora este o revelare a Creatorului, creaturii Sale. În funcție de nivelul nostru de revelare, avem Tora scrisă și Tora orală, și la nivelul Malhut, și la nivelul Zeir Anpin. Zohar se referă la ascensiunea de la sufletele sparte (împrăștiate) în Lumile Bria, Yețira, Asia, la adunarea sufletelor noastre, a dorințelor, a poftelor noastre de a-L descoperi pe Creator, de a ne ridica la gradul Lui, când toți ne adunăm în Malhut, Adunarea lui Israel. Prin forța dorinței noastre de a fi împreună, noi o obligăm pe Malhut să se ridice la Zeir Anpin și să se unească cu el. În felul acesta obținem Dvekut (alipirea) cu Creatorul.

Recompensa și pedeapsa indică unde nu acționăm conform cu Legile Naturii, astfel încât Natura, se comportă cu noi într-o formă nefavorabilă?

Noi trăim în lumea pe care am construit-o pentru noi. Chiar și acum, noi stăm chiar în fața Luminii de Ein Sof (Infinită). Lumea este o proiecție a propriilor noastre calități. Creatorul umple totul. Noi doar simțim lumea în afară, ca și pe toți ceilalți. Adică, noi simțim doar calitățile noastre de: mineral, vegetal, animal și vorbitor proiectând diverse umbre pe lumina abstractă, și vedem asta ca imagine a lumii. Nu avem nicio idee cât de cufundați suntem cu adevărat în această reprezentare, în această șaradă. Ne construim noi înșine lumea. Înțelepciunea Cabalei scrie de multe ori despre asta. Baal HaSulam scrie în „Prefață la Cartea Zohar” și ARI în „Poarta spre intenții”.

Azi, până și oamenii de știință spun că prin corectarea personală vom vedea o lume opusă. Dacă ne schimbăm o calitate din rea în bună, vom vedea o lume diferită. În felul acesta vom corecta toate dorințele pe care ni le arată Lumina Reformatoare. Desigur, este imposibil să ne corectăm noi înșine, dar omul poate să ceară corectarea sa și să dorească asta și, astfel, să obțină starea corectată.

Cu alte cuvinte, gradul de animal în care este acum omenirea, trebuie să se ridice la un grad mai înalt, Adam (om). Numai atunci vom înțelege ce e recompensa și ce e pedeapsa, și să le simțim.

Când și cum va avea loc această transformare?

Se va întâmpla numai prin diseminarea Înțelepciunii Cabala, după cum scriu cabaliștii. De aceea au ascuns-o ei până acum, după cum scrie Baal HaSulam în eseul „Timpul să acționăm”. Azi trebuie să diseminăm această înțelepciune și să ne corectăm, și să muncim pentru corectarea lumii, astfel încât să fim „lumină pentru nații”.

Acesta este cursul natural al omenirii?

Sigur! Trebuie să o facem. Este viitorul întregii omeniri. În viitorul apropiat, toți vom trebui să facem această schimbare. Întâi poporul lui Israel va risipi antisemitismul și atitudinea negativă față de Israel care este azi în lume.

De fapt, antisemitismul este o atitudine naturală, care va fi din ce în ce mai rea, cu cât crește egoul și cu cât poporul lui Israel amână corectarea. Israel va fi învinovățit de faptul că lumea nu e în regulă. Este astfel aranjat de Sus. Lumea simte asta inconștient, și asistăm zilnic la această acuzație de bază.

Din Zohar: De șapte ori mai mult pentru păcatele voastre

Iubirea sublimă a Creatorului pentru Israel este ca cea a unui Rege care are un singur fiu care păcătuiește în fața Regelui. Într-o zi, el a păcătuit în fața Regelui. Regele a spus: „Toate aceste zile te-am lovit, dar tu nu ai primit. Prin urmare, iată ce voi face pentru tine. Dacă am să te expulzez din țară și am să te scot din împărăție, urșii te vor urmări în câmp, sau lupii sălbatici, sau criminalii te vor putea te vor putea distruge de pe lume. Ce ar trebui să fac? În schimb, tu și cu Mine vom ieși din țară. Tu și cu Mine vom părăsi țara și vom merge în exil.” asta este ceea ce îi spune Creatorul lui Israel.

„Ce să fac cu tine? Te-am lovit dar tu nu ai ascultat; Am adus peste tine dușmani și război și răufăcători să se lupte cu tine, dar tu nu ai ascultat. Dacă te scot afară din țară singur, Mă tem că mulți urși și mulți lupi se vor ridica împotriva ta și te vor distruge de pe lume. Dar ce ar trebui să fac Eu cu tine? De aceea, tu și cu Mine vom pleca din țară în exil, după cum e scris: Și Eu te voi pedepsi să pleci în exil. Și dacă tu spui că Eu te voi părăsi, Eu, totuși, sunt cu tine”.

Zohar pentru popor – BeHukotai (În legile Mele), paragraf 49-50

Textul de mai sus nu se referă la bucata de pământ pe care trăim, și se numește Israel, ci se referă la exilul din țara spirituală Israel. Țară – Ereț vine de la Rațon – dorință. Israel vine de la Iașar El – direct la El. Noi vrem să corectăm toate cele 613 dorințe ale noastre, la un moment dat, așa că toate au ca scop Iașar El, pentru a dărui, precum Creatorul.

Asta se numește a fi în „țara întreagă Israel”. Atâta vreme cât dorim să ne corectăm dorințele, astfel ca ele să fie Israel, vom fi demni de a fi în acele dorințe, și, de asemenea, în țara fizică Israel. Baal HaSulam scrie că am primit țara Israel și statul Israel, ca avans, ca să putem începem corectarea. Dar, dacă noi nu vrem de fapt asta, și nu ne facem corectările, el ne va fi luat.

Glosar

Răsplata

Răsplata este ceea ce omul vrea să aibă. Nu poți să-i dai unui om ceva ce omul nu vrea. Recompensa este ceea ce omul dorește. Este o bună executare a unui lucru spre care omul vrea să avanseze. Acel om nu poate fi în altă parte, fiindcă își corectează dorința. Executarea în sine este recompensa, după cum e scris „recompensa unei Mițva este Mițva” (Mișna cap 4). Recompensa unei porunci (Mițva), este să știi cum să cunoști Poruncitorul (Mețaveah). A-L cunoaște înseamnă conectare, după cum e scris „Și Adam și-a cunoscut soția din nou” (Geneza 4:25)

Pedeapsa

Pedeapsa este opusul recompensei. Este ceva ceea ce omul nici nu vrea și nici nu-i place. Este un grad la care omul înțelege că progresul este recompensa, și opusul este pedeapsa. Recompensa și pedeapsa nu sunt egoiste acolo unde omul face ceva, și primește recompensa în altă parte.

Frica

Frica înseamnă să-ți fie teamă că nu reușești corectarea. Totul se întâmplă datorită efortului nostru și cererii ca Lumina Reformatoare să vină să ne corecteze. Este posibil ca noi să nu fi muncit destul pentru a o atrage.

Concluzie

Porțiunea subliniază că alegerea este în mâinile noastre: ori mergem spre recompensă, ori spre pedeapsă. Dacă învățăm ceea ce avem de făcut, și dacă lumea, de asemenea, învață, putem să avem succes și să avem amândouă felurile de Tora, adică o Lumină mare – și Tora scrisă și Tora orală, Lumina Hasadim și Lumina Hohma care ne umple sufletele. În acest fel ne vom înălța la gradul eternității și al perfecțiunii.

Din Zohar:

Voi pune locașul Meu în mijlocul vostru

“Și voi pune Locașul Meu în mijlocul vostru”. Tabernacolul meu este Divinitatea, zălogul meu, Divinitatea, a fost ipotecat de nelegiuirile lui Israel pentru că ea merge în exil cu ei. Există o alegorie despre un bărbat care îl iubea pe prietenul său. El i-a spus acestuia: “Desigur, din cauza iubirii sublime pe care o am pentru tine, doresc să locuiesc cu tine”. Prietenul său a răspuns: “Cum voi ști că vei locui cu mine?”. El a mers și a luat toate lucrurile bune din casa sa și le-a adus la acesta și a spus: “Zălogul meu este cu tine, așa că nu mă voi despărți niciodată de tine“.

Așa este și cu Creatorul. El a dorit să locuiască cu Israel. El și-a luat comoara, Divinitatea, și a coborât-o în Israel. El le-a spus: “Israel, aici este zălogul meu cu tine, așa că Eu nu mă voi despărți de tine”. Și deși Creatorul a fost îndepărtat de noi, El a lăsat zălogul în mâinile noastre pentru că Divinitatea este cu noi în exil și ne păstrăm comoara. Iar când Îi cere zălogul, El va veni să locuiască cu noi. De aceea este scris: “Și voi pune Locașul Meu în mjlocul vostru”. “Îți voi da un zălog, așa că voi locui cu tine”. Și chiar dacă Israel este în exil acum, zălogul Creatorului este cu ei și nu i-a părăsit niciodată.

“Și sufletul Meu nu vă va urî”. Acest lucru este similar cu un om care îl iubește pe prietenul său și dorește să locuiască cu el. Ce a facut el? El și-a luat patul și l-a adus în casa acestuia. El a spus: “Iată, patul meu este în casa ta, așa că nu mă voi depărta de tine, de patul tău și de vasele tale”. Astfel a spus Creatorul: “Și Voi aşeza Locaşul Meu în mijlocul vostru şi sufletul Meu nu vă va urî”. Astfel, patul meu, Divinitatea, este în casa voastră. “Și din moment ce patul Meu este cu voi, știți că nu vă voi părăsi niciodată”. Și pentru acest motiv, “sufletul meu nu vă va urî”, nu mă voi despărți de voi.

“Voi umbla în mijlocul vostru și Eu voi fi Dumnezeul vostru”. Din moment ce zălogul meu este cu voi, trebuie să știți sigur că merg cu voi, după cum este scris: “Căci Domnul, Dumnezeul tău, merge în mijlocul taberei tale, ca să te ocrotească şi să-ţi dea în mână pe vrăjmaşii tăi dinaintea ta; tabăra ta va trebui deci să fie sfântă”.

Zohar pentru toți – BeHukotai, punctele 30-33

About Lili T

"Înțelepciunea strigă pe ulițe, îşi înalţă glasul în pieţe: strigă unde e zarva mai mare, la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei."

View All Posts