Cum s-au certat degetele între ele

0
138

Cum s-au certat degetele între ele

Bună ziua, micul meu prieten. Am să-ţi spun astăzi o poveste despre un băieţel. Pe tine, cum te cheamă? Pe prietenul meu îl cheamă Yașa.

Într-o dimineaţă Yașa s-a trezit, a luat micul dejun, şi deodată i-a venit dorinţa să deseneze ceva.

El a luat de pe raft hârtia şi vopselele şi, de la bucătărie, nişte bomboane, ca să nu se ridice, mai apoi, de la masă. S-a aşezat la masă şi a căzut pe gânduri…

I-a venit ideea să deseneze o floare. O floare mare, cu petale galbene, aşa cum îi place mamei.

Dar, ce se întâmplă? Mâna nu îl mai ascultă, nu reuşea să deseneze nimic.

De ce?

Apăruse o problemă cu degetele lui Yașa.

Degetele se certaseră între ele.

Cum s-a putut întâmpla aşa ceva?

Foarte simplu: aşa cum uneori, se întâmplă cu copiii. Haideţi să numărăm degetele împreună. Unu, doi, trei, patru. Şi degeţelul cel mic. Patru degete şi unul mic. Cât fac, îmi spuneţi voi? Căci eu am uitat. Cinci? Desigur, cinci!

Şi iată că fiecare dintre aceste cinci degete a hotărât, că este mai important decât celelalte. Aşa au şi spus:

– Eu sunt cel mai important!

Şi nu numai că au spus, ci au şi strigat:

– Eu sunt principalul! a strigat degetul mare şi a sărit în vopseaua verde.

– Ba nu, eu sunt principalul! a strigat degetul arătător şi a sărit în vopseaua roşie.

Degetul mijlociu s-a supărat îngrozitor şi a strigat:

– Eu sunt şeful, eu! şi a sărit în vopseaua albastră.

Degetul inelar nu a spus nimic, dar a sărit direct în vopseaua maro.

Chiar şi degetul mic a strigat cu glas subţirel:

– Eu sunt aici cel mai, cel mai important! şi a sărit în culoarea galbenă.

Totul s-a amestecat. Degetele s-au repezit la hârtie şi au început să se împingă una pe altă. Pe hârtie a apărut un desen îngrozitor. Iată-l:

Dar în acel moment a venit bunica lui Yașa. Ea şi-a pus ochelarii, s-a uitat la opera de artă, creată de degetele lui Yașa, şi le-a spus:

– Nu va certaţi. Trebuie să desenaţi împreună, şi atunci o să va reuşească totul.

Ea a şters cu un prosop degetele murdare, şi le-a făcut curăţele-curăţele, apoi le-a dat o pensulă.

Yașa s-a gândit, cât s-a gândit, şi a hotărât să-i deseneze mamei un buchet de flori.

Degetele au luat împreună pensula şi… Uite ce a ieşit:

Ei?! Cum i-a reuşit lui Yașa să facă buchetul ? Nu-i aşa, că e minunat?

Tu, prietene, să nu uiţi că, din cauza că degetele lui Yașa s-au certat, a ieşit toată această poveste. Fii mereu alături de prietenii tăi, pentru ca să faceţi bine munca, împreună. Chiar dacă vă veţi cearta uneori, aveţi grijă să vă împăcaţi cât mai repede.

Căci noi toţi suntem asemeni degetelor de la o mână!

 

Autor: Michael Rosenstein

Imagini: Elena Strokina

Traducere – Veronica Zacon

 

 

About Lili T

"Înțelepciunea strigă pe ulițe, îşi înalţă glasul în pieţe: strigă unde e zarva mai mare, la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei."

View All Posts